Abureli ,Utopie si Sf

Creaţi gratuit propria dumneavoastră pagină web

Wicked

Cu si despre Wicked

Sex:Female
Age:22
Location:Bucharest

Cred ca nu e nevoie sa incep prin a ma justifica de ce scriu,mai ales ca a trecut atata timp de cand s-a dat startul la libera exprimare.Nu caut critici si nici laude ,nu caut nici sa imi apar ideile,ci doar sa le expun.

Scriu despre dragoste,despre laturile ei macabre,despre relatii ,despre societate ,despre paranormal,despre existenta,despre sentimente contradictorii ,despre mine si despre noi.

639 de ani de existenta,22 de ani de la ultima reincarnare.

.Hacumy medita indelung.Se ratacise in gandurile si amintirile ei.Isi dorea o viata normala.Un iubit chipes care sa o iubeasca si sa o respecte,un job in Relatii Publice,un salariu decent si mai apoi o familie .Intreaga ei existenta se schimbase de cand o cunoscuse pe Emmerauld.Trecusera doi ani de cand incepuse lupta cu raul alaturi de ea ,iar vremurile cand isi petrecea viata ca o fata normala ii aduceau mereu o stare de neliniste si …mai ales,de nostalgie.Totul incepuse intr-o dimineata de luni,in care Hacumy intarziase la cursuri..

Deschise lenes un ochi ferindu-se de lumina haina a diminetii..Trase neindemanatic patura care o acoperea cu totul,se ridica lenes si incepu a face pasi marunti catre baie."brrr ,e asa rece apaaa astaa ,dar ...ma trezeste" gandi ea.Se ridica deasupra chiuvetei cautand pasta de dinti in dulapiorul de deasupra oglinzii.Ramase pentru o clipa cu mana intinsa spre dulapior , privindu-se curioasa in oglinda.Parul tuns pana la umeri era ciufulit,ochii mari si expresivi o priveau pe cealalta Hacumy din oglinda analizand-ui fiecare trasatura.Ochii caprui ,irisul mare,pupila inconjurata de un inel subtire albastrui inchis,observabil doar daca priveai intens in ochii ei.Buza de sus era mai subtirica decat cea de jos ,acestea doua acopereau o dantura alba atunci cand nu zambea.Pometii proeminenti si usor imbujorati,tenul alb din a carui pricina puteai observa cu usurinta cand Hacumy rosea pe holurile liceului ,atunci cand il zarea pe baiatul misterios.
"La naiba,cat e ceasuuuuul!!!iar intarzii la dirigentie..uuff,nici azi nu imi pot motiva absentele"Incepu sa alerge prin incapere ca o aiurita,cautand haine.Gasi un ciorap murdar sub patura si unul curat pe noptiera impreuna cu alte obiecte vestimentare intime,asezate acolo de mama ei,in speranta ca tanara domnisoara le va aseza in dulap,dupa ce le va primi gata spalate si uscate .Dar cum ar fi putut aseza ceva in dulapul care era doldora de haine indesate, ce ingreunau inchiderea usilor acestuia.Il deschise si....o multime de haine cazura pe ea ,pierzandu-si echilibrul astfel incat ateriza in sezut.O gramajoara de articole vestimentare o acopereau ,iar pe cap ramasese un sutien ."heeeei,asta e tricoul meu preferat",spuse ea agatand-ul din multimea de toale si strangadu-l la piept fericita.Incalta ciorapul murdar si pe cel curat ,isi trase o pereche de jeansi si tricoul preferat ,purtandu-si apoi trupul zvelt si grabit spre usa.In fata blocului o vecina o saluta incepand apoi a rade in hohote.
-Domnisoara,unde pleci cu papucii de casa?
Hacumy se inrosi pana in varful urechilor ,zambind cu toti dintii si scarpinandu-se ghidus pe cap.
-Eeeei...am uitat sa ma incalt .Spuse tanarara fugind inapoi in casa.

Un baiat ii zambi in statia de tramvai,trecand pe langa ea.Ramase usor blocata fara a-i raspunde la zambet.Simtise ceva ciudat ,ca o energie care ii strabatea intregul corp.Pentru o clipa se intreba daca nu cumva doar ea il vazuse.Pasea ganditoare pe stradutele care serveau drept scurtaturi pentru Hacumy,ofta adanc si simtea ca ceva ii lipseste,ca o parte din ea e neintregita ,ca locul ei nu e aici."Ce e aici?" contempla ea"Si unde e acolo?"
Ganditoare cum era, aproape ca nu vazu pasarica ciudata ,care statea in mijlocul drumului ,parca asteptand-o.Intr-o fractiune de secunda o observa,inainte de a calca pe ea,se dezechilibra si se prabusi pe burta.Ridicand capul ,o vazu in fata ei ,stand nemiscata si ciripind.Avea agatata o sforicica rosie de picior.Fata o indeparta privindu-i indelung penajul frumos colorat,indeosebi pata aurie de pe piept de forma unui soare.-Multumesc.copiii astia sunt ingrozitori,abia am scapat din stransoarea lor demoniaca "spuse pasarica ciudata
Fata scoase un racnet ridicandu-se brusc si la fel de brusc ateriza inapoi in sezut sprijinindu-se cu mainile de asfaltul rece si umed. "Ce-i astaaaa,pasaricaa vorbitoareee"spuse Hacumy cu o voce pitigaiata si tremuranda .Se tara mai in spate si ridica un brat in zona fetei ca sic and s-ar fi ferit de ceva ce era pe cale sa o loveasca.

-Numele meu este Emmerauld ,spuse ea facand o plecaciune
-Si….sii. SI CE VREI?spuse Hacumy aproape urland.
-Tu esti unul din Cei Zece Alesi.Aceasta organizatie secreta exista de sute de ani si este supravegheata de cei din Marele Consiliu.
-Ce e marele consiliu? Ce naiba sunt Cei Zece?intrerupse fata
-Daca ma lasi sa termin o sa iti explic apoi tot ce nu ai inteles.Dupa cum spuneam,esti unul din Alesi ,iar eu ma aflu aici pentru a te initia in lupta impotriva raului pe Geea.
“Asta dupa ce ca vorbeste,mai stie si kung fu”gandi Hacumy oarecum impacat cu ideea ca are de a face cu o necuvantatoare care vorbeste.
Emmerauld incepu sa se plimbe prin fata ei cu o seriozitate de General,spunand :
-Te anunt de pe acuma ca iti pot auzi gandurile,tanara domnisoara.
Hacumi rosi ,apoi zambi tamp.
-De azi inainte vom petrece mult timp impreuna,draga mea …Hacumy.
Tanara se abtinu sa gandeasca vreo alta prostioara la adresa Emmerauldei,scrasni din dinti privind spre coroana plopului ce o ferea de razele puternice ale soarelui.
-Prea bine.Urca aici,te bag in ghiozdan.
Emmerauld zbura in ghiozdanul fetei asezandu-se deasupra sticlei de apa.
-Hei !pustoaico !ar fi cazul sa aerisesti aici,pute ingrozitor.
-Hihi,scuze Em,!!mi-am uitat sosetele de sport acolo de saptamana trecuta.
Daca nu am murit dupa atatea lupte cu raul o sa mor de icter negru.
-Lasa vrajeala pasarico,icterul negru nu se face de la mirosul sosetelor mele,ci de la hepatita.Si pe deasupra,de cand fac pasarile icter sau hepatita?
Emm inceta sa o mai provoace la discutie si incepu a medita indelung la cat de greu va fi sa o antreneze pe cea mai aiurita dintre alesi.

Hacumy tresari la auzul pasilor lui Emra.Se desprinse usor de trupul cald al lui Solpagrio lasandu-si o mana pe bratul lui si pe cealalta o intinse catre Emra.
-Unde ai fost?Te-am asteptat.
Emra ii scruta din priviri incercand din rasputeri sa isi stapaneasca mania.Era inca un Inger ,unul renegat...insa tot inger ramasese.Asa ca isi impuse sa invete sa isi controleze valul de sentimente nocive.
-Mda..vad ca ti-ai gasit o companie formidabila in lipsa mea.
Pe chipul ei se asternu o umbra,era confuza inca.Nu stia ce explicatii sa-i dea,cum ar fi putut ea sa explice in cuvinte ceea ce simtise in bratele demonului,ceea ce simte pentru amandoi.Totusi Emra facuse un sacrificiu pentru a o proteja tocmai de Solpagrio si de armata lui,se gandi ea.

Nimic in neregula pana aici,dar unui Inger nu-i este permis sa se indragosteasaca de un Impur,cum ii numeau cei din consiliu pe oameni.Asa ca Emra fu izgonit si lasat pe cont propriu.O decizie inteleapta pentru Marele Consiliu intrucat Hacumy avea o identitate ascunsa,pe care nici ea nu o stia ,iar cu atat mai putin Emra.Informatia era una pretioasa pentru a-l instiinta pe pe Emra.Aveau incredere in el,dar era prea riscant sa afle adevarul,consiliul alegand astfel sa-l induca in eroare.Asa ca cei doi erau supravegheati indeaproape de o trupa alcatuita de mai marii Heruvimi si Serafimi.

-La o parte Hacumy ,spuse Emra .Asta e intre mine si el.
Facu o miscare brusca,intinse un brat si o impinse pe Hacumy in laturi,scotandu-si in acelasi timp sabia numita Aripa de Cristal.
Chipul fetei se innunda de lacrimi.Tremura din toate incheieturile ,sughitand printre suspine.Facu trei pasi in spate si ramase pe loc deschizand bratele.Era complet goala si i se putea vedea aura ,intr-o nuanta palida,dar de dimensiuni mari.In jurul ei se trasa un cerc de lumina,ce se ridica apoi fiind inconjurata de el,ca un cilindru de energie cu nuante de galben si rosu.Apropie bratele in dreptul sternului ,tinandu-le intinse inca.Intre palmele sale aparu o lumina alba,aproape orbitoare pentru cei doi ,care facura un gest instinctiv de a-si proteja ochii.Lumina se imparti in doua ,indinzandu-se la nord si la sud intre palmele ei ,lasand in acelasi timp in urma o sabie.Manerul era alcatuit din forme de gheare de leu in lateral,iar la capat avea un bust de Soim .Era sculptata cu totul din diamant.
-Diamantul Cerului ,murmurara cei doi in cor aruncandu-si apoi ocheade fulgeratoare.
-Inchide-ti gurile sa nu va intre spiritele mustelor ucise de mine cu pliciul,facand apoi o pirueta cu o viteza de 20/h ,acoperindu-si astfel trupul ,in haine numai bune de lupta.
Pe Linia Sangelui Stacojiu,asa cum era numit taramul unde se duceau luptele intre demoni si ingeri,era posibil aproape orice,daca exista bineinteles si imaginatie.

Emra scose Aripa De Cristal,deschizand un portal.Se indreptau catre o locatie ,populata de oameni in timpul calatoriilo astrale de tip A si B.Vise pentru cei neinitiati si calatorii astrale pentru initiati zis si Impuri.Diferenta intre A si B era faptul ca B ,impurii erau constienti de calatoria lor ,in schimb A neinitiatii,credeau in vise premonitorii,primind ordine din iad sa ucida si sa jefuiasca. Acesti oameni purtau lupte atat pe Linia Sangelui Stacojiu cat si pe pamant.
Neinitiatii cresteau numeric din zi in zi.Astfel Hacumy lua o hotarare.Se hotara sa taie raul de la radacina ,voind sa decapiteze capetenia Neinitiatilor.
-Hacumy sper ca nu vrei sa faci ceea ce cred eu ca vrei sa faci spuse Solpagrio.
Hacumy tacea,fara a schita niciun gest,privind intr-un punct fix.Solpagrio zambi.
-Exact asta asteapta ei sa faci.
-Treaba noastra este sa mentinem echilibrul pe pamant.Interveni Emra. Momentul asta e prielnic pentru exterminarea conducatorilor Neinitiatilor,si vindecarea celor din urma.Despre parlitii aia de locuitori ai iadului discutam mai tarziu.

Hacumy se intoarse catre ei,privindu-i indelung."Cei doi barbati din viata mea...Dumnezeule da-mi putere sa imi dau seama ce simt pentru ei."Se hotara sa nu le mai arate vreo umbra de afectiune prin gesturi,priviri sau cuvinte niciunuia dintre ei,cel putin pana reusea sa isi puna in ordine gandurile.

Li se adresa distant si rece:-Trebuie sa ma intorc la corpul fizic.In cateva ore ne intalnim tot aici .Pana atunci vreau sa faceti un plan.Gandindu-se ca astfel poate reusi sa-i apropie pe cei doi,care se sfredeleau cu privirea ,la auzul vorbelor ei.

Se intoarse la corpul fizic.Isi acoperi trupul gol cu un cearceaf, si aprinse o tigara.Cei doi isi gasira fiecare loc in cate un colt al camerei,asteptand revenirea ei in liniste ,oglindindu-se in ochii lor trupul ei pe jumatate gol.

Se apropia amurgul.Hacumy se intinse pe pat,cu palmele indreptate spre cer.Inspira si expira profund in cateva randuri,curand intra in transa.Isi simtea tot corpul amortit,dar inima batea ca o nebuna,asa ca fu nevoita sa incerce din nou."Nu trebuie sa ma tem!Nu trebuie.Unde e Emra cand am nevoie de el sa imi fie calauza".Incepu din nou sa simta amorteala,toti muschii erau relaxati,facea un efort major sa se concentreze si sa nu incerce sa descrie in sinea ei ceea ce simte.Ochiul minti se deschise,corpul astral levita acum.Se intoarse usor si se privi."Ce trist arata chipul meu "Instinctele i se activa,cele 72 de spirite o avertizasera in timpul meditatie ca va avea o vizita,asa ca isi cauta atent si discret musafirul,gasindu-l intr-un colt al incaperii.

Era asezat in penumbra,in asa fel incat nu-i putea vedea clar chipul.."In orice caz ,gandi ea ,vad doar cu un ochi".Emana un parfum de iasomie..mmm florile mele preferate. ,gandi ea.Avea un aer boem si o tinuta de burghez..Pasii lui incepura sa rasune pe podeaua de lemn ,Se apropia de ea ,usor ,energia lui era lipsita de orice urma de amenintare ,dar cu toate astea .Hacumy inlemni la vederea lui.
-Hacumy, Hacumy....
O lacrima ii uda obrazul,fara ca ea sa vada.
-Solpagrio ,marele demon ,se rasti ea abordand o atitudine de superioritate cu intentia de a-si masca emotia. ...-
-Spiritele mi-au spus ca te-au alungat.Esti un fugar acum,un renegat ca si Emra.
Il irita comparatia ei si o fulgera cu privirea.
-Eu si milogul ala de Emra nu avem nimic in comun..poate doar faptul ca..
-Faptul ca ?
-Faptul ca ..amandoi te iubim.
-Glumesti?Am dus o lupta crunta cu tine,ai vrut sa ma ucizi,suntem dusmani de moarte si acum imi spui ca ma iubesti?Incredibil.Un demon indragostit.Ce vrei de la mine?
-Nu vreau nimic,poti sa spui orice despre mine dar nu plec de aici pana nu te stiu in siguranta.Vor sa te atraga intr-o cursa si nu voi permite asta.
In mintea ei se derula ultima lupta cu Solpagrio.Era complet invinsa,ranile erau prea adanci sa se mai poata ridica si sa lupte.Sabia cu taisuri zimtate fusese distrusa.Iar Solpagrio isi indrepta pumnalul cu maner de aur spre jugulara ei.Ii spuse,cu ultimele puteri ,lucrul care-i va speria intotdeauna cel mai tare pe demoni, "te iert si te iubesc."Lucru ce il infurie si mai tare pe Solpagrio si ii inzeci puterile ei,astfel demonul se retrase ranit grav.
-Ai baut prea multa zeama de cucuta,spuse zambind ironic.Imi pot purta de grija si singura.
-Hacumy nu mai fi mandra.Nu poti face "dragoste" cu toti.Esti depasita de situate si numeric,recunoaste!!.O apuca de brat si o trase usor,dar cu fermitate langa trupul lui masiv si atletic.Simti un fior cand se apropie de el si ramase ca o stana de piatra cand isi intalnira privirile.Ochii lui de culoarea safirului o priveau neclintiti,patrunzator.Cu o miscare brusca se apropie de ea si o cuprinse ferm in jurul taliei cu bratele, isi trecu fruntea peste barbia ei delicata ,sarutand-o intre spatiul dintre barbie si buza de jos .Simti cum intregul trup ii fremata de placere si gemu.Ii cuprinse gatul cu o singura mana delicat.Ii saruta ,ochii,fruntea,obrajii gatul ,iar mai apoi isi intalnira buzele ce ardeau de dorinta .O saruta ca si cand ar fi pentru ultima oara cand un barbat isi saruta femeia, inainte de a pleca la razboi,ca si cand ar fi fost sfarsitul lumi si au ramas doar ei doi, cau un foc ce arde pe apa.Ramase vara vlaga in bratele lui,fara a mai fi capabila sa opuna rezistenta.ICu ochii inchisi,se elibera lent de tensiune ca mai apoi sa se desprinda fulgerator din imbratisarea lui si racni."Ce e asta?Ce inseamna asta?E vre-un joc de al tau?Ce mai astepti?Acum e momentul,hai ucide-ma..
Nu se asternuse niciun fel de reactie pe chipul lui,o privea ca atunci cand l-a vazut prima oara,ca de fiecare data,cu aceeasi pasiune in privire,la fel de patrunzator.
-Hacumy ,ingerul meu ratacit si prostut ,crezi ca nu puteam sa o fac pana acum?Am avut sute de momente oportune sa iti tai aripile in zbor.Ce ai simtit cand te-am tinut in brate e ceea ce sunt eu cu adevarat...cand sunt cu tine,e ceea ce ai facut tu din mine.Te iubesc.
Doua lacrimi mari scaldau obrajii fetei,era confuza si derutata.De ce simte atatea lucruri in preajma lui,de ce-i spusese atunci ca il iubeste desi o ranise de moarte.Se abandona in bratele lui fara sa mai caute raspunsuri ,ramanand asa o vreme in intuneric,vegheati de luna.

Emra fusese tacut toata ziua.Hacumy aproape ca nici nu-i simtise prezenta.Citise toata dupa amiaza,apoi a meditat indelung dupa ce a terminat cartea.Ii lasase un gust amar.O facuse sa isi aminteasca de toti barbatii care-i calcasera in picioare sufletul."Am iertat"verbaliza ea cu cu maxilarul inclestat si buzele intredeschise.Lumina slaba a soarelui ce apunea ,pantrundea in camera ei ca si cand ar fi vrut sa se ascunda toata acolo."As vrea ca soarele sa apara in camera mea dupa ce apune"Emra isi deschise aripile.Ea inchise ochii si vedea lumina ce cuprindea dormitorul intreg.
O caldura ii strabatea intregul corp si inima ii batea cu putere.Pe chipul ei se asternuse fericirea,pe buzele fragede i se citea dorinta, pe obrajii albi ca neaua ii picurau cristale lichide,in care se oglindea Emra,cu aripile lui deschise."Esti o fetita rasfatata,iar fetitelor ca tine trebuie sa le faci pe plac"spuse el cu o voce calda,privind-o indelung cu blandete."Sa nu ma mai lasi niciodata singura" se rasti Hacumy ,asezandu-si capul pe genunchii stransi la piept,tinand ochii larg deschisi si privind in gol."Am fost asa trista, sa nu mai pleci ,ai auzit?Sa nu mai pleci niciodata."Emra,zambi in coltul gurii.Ii cuprinse chipul cu palmele si o saruta pe frunde."Nu am plecat niciodata Hacumy,am fost mereu in inima ta".

Create de Webgarden

Wicked girl,in a wicked world

639 de ani de existenta,22 de ani de la ultima reincarnare.

Meniu

Teme

Imaginea zilei

Blogroll

Sondaj

Ati avut vreodata vise premonitorii?

Logare

Latest updates

Imparate luminate ,cu camasa rupta in spate ,cat e ceasul tau de noapte ?

Latest comments

IV Amintiri

Forum

III Intre doua iubiri.

Forum

II Demonul

Forum

I Hacumy si Emra

Forum